Tavan sau plafon? Fals sau suspendat? Termenul tehnic dedicat care definește subansamblul constructiv nestructural care limitează la partea superioară spațiul interior al unei încăperi este tavanul. Nu plafonul deoarece acest substantiv se poate referi la multe: plafon de nori, plafon salarial, plafon de... competență (de tavan salarial nu am auzit până acum). Și, ducând definiția mai departe, dacă limitează, înseamnă că nu e fals ci real.
Continuând seria de articole despre fațadele care generează energie prezentăm în al treilea articol din seria Fațade care generează energie, sisteme de parasolare fotovoltaice. Aceste componente ale anvelopei clădirii combină strategii pasive de proiectare (protecție împotriva însororii excesive) cu strategiile active (echipamente care produc energie folosind radiația solară). Este motivul pentru care am denumit - puțin forțat - parasolarele fotovoltaice ”pârghii pasiv-active”.
Fațadele care generează energie sunt sisteme contemporane de producere a energiei prin elementele de anvelopă ale clădirilor. Panourile fotovoltaice integrate în clădiri (building integrated photovoltaics, abreviate ca BIPV) au fost dezvoltate de decenii și astăzi au ajuns să fie integrate în fațade ca elemente verticale de pereți cortină sau fațade ventilate dar și ca sisteme de umbrire - parasolare - sau de învelitoare (ca solzi sau membrane hidroizolante). În ultimii ani fațade care generează energie au devenit dacă nu banale, sisteme comune în arhitectura mondială.
Conform dexonline, ”BÁMBUS (< germ.) s. m. Specii de plante exotice arborescente din genul Bambusa, familia gramineeelor, cu tulpini drepte, cilindrice, înalte pînă la 25 m, foarte rezistente, folosite ca material de construcție.” Cu alte cuvinte, e un fel de iarbă înaltă. Atât de înaltă că ajunge, după unii autori, și la 40m înălțime! Bambusul este un material de construcție exotic. Poate fi considerat ecologic doar în mediul lui natural, unde costul de transport e minim.
Pluta este un material uimitor pentru finisaje. Ca și în cazul pardoselilor, placajele interioare din plută reprezintă finisaje scumpe, având în vedere că sunt realizate din materiale naturale și nu produse de sinteză.
Fiind aplicate pe pereți, nu se pune accent pe rezistența lor mecanică (nu urcă nimeni în mod normal cu picioarele pe pereți - cu excepția, evident, a unor furnici, țânțari sau a cine știe căror alte insecte…).
Fațadele care generează energie încep să fie relativ des întâlnite astăzi, la aproape douăzeci de ani de când am scris prima oară despre ele. În urmă cu câțiva ani - mai precis prin 2005 - vorbeam despre panourile fotovoltaice și utilizarea lor în clădiri. Astăzi deja putem vorbi despre sisteme solare integrate în clădiri ca […]
Plecând de la PANOURILE ELECTROLUMINISCENTE, despre care am mai amintit aici, am ajuns la LEC, abreviere de la LIGHT EMITTING CAPACITOR, un sistem deosebit de panouri luminoase, subțiri cât foaia de hârtie. Dar, un bob zăbavă, dragi cititori…
Unul din cele mai vechi produse pentru construcții, plăcile ceramice, au îndeplinit încă din vechime rolul de element decorativ: din China antică în Orientul Mijlociu, din Nordul Europei în America de Sud. Din punct de vedere al etimologiei, cuvântul provine din grecescul „keramos”, adică „olărit”. În sanscrită se pare că înseamnă “ars”. Cele mai vechi […]
POLISTIRENUL EXTRUDAT Pornim de la cristalele (granulele) de polistiren. Arată ca... granulele de oscillococcinum - iertată fie-mi comparația - și la culoare, și la dimensiune (utilizatorii de remedii homeopate au exact imaginea acestor granule, deoarece cam toate au aceste dimensiuni). Granulele, împreună cu aditivi și niște agenți de spumare, sunt introduse într-un dispozitiv de extrudare. […]
Și iată că, ușor-ușor, am ajuns la vedeta momentului: termoizolația din polistiren... Vedem polistiren peste tot: cum e de izolat un bloc, o casa, un acoperiș, hopa și polistirenul! O fi bun întotdeauna? O fi bun la orice?? Hai să vedem împreuna ce o fi și cum o fi...
