Ana-Maria Dabija

Fațadele care generează energie sunt sisteme contemporane de producere a energiei prin elementele de anvelopă ale clădirilor. Panourile fotovoltaice integrate în clădiri (building integrated photovoltaics, abreviate ca BIPV) au fost dezvoltate de decenii și astăzi au ajuns să fie integrate în fațade ca elemente verticale de pereți cortină sau fațade ventilate dar și ca sisteme de umbrire - parasolare - sau de învelitoare (ca solzi sau membrane hidroizolante). În ultimii ani fațade care generează energie au devenit dacă nu banale, sisteme comune în arhitectura mondială.

Apa de pe casă poate fi evacuată prin casă, printr-un sistem de dispozitive de preluare la nivelul terasei, de transport (preferabil) pe verticală prin clădire și de evacuare la canalizarea localității.

În urmă cu 15 ani, când am scris acest articol, despre materiale exotice, bambusul nu era o prezență comună, așa cum este astăzi. Conform dexonline, ”BÁMBUS (< germ.) s. m. Specii de plante exotice arborescente din genul Bambusa, familia gramineeelor, cu tulpini drepte, cilindrice, înalte pînă la 25 m, foarte rezistente, folosite ca material de construcție.” Cu alte cuvinte, e un fel de iarbă înaltă. Atât de înaltă că ajunge, după unii autori, și la 40m înălțime! Bambusul este un material de construcție exotic. Poate fi considerat ecologic doar în mediul lui natural, unde costul de transport e minim. Acolo el este un material minune, un super-material din care se face aproape orice, de la rogojini la poduri și de la parchet a gastronomie (mugurii de bambus fiind o specialitate foarte apreciată de iubitorii de mâncare cu specific extrem-oriental). În legătură cu bambusul se pare că există câteva elemente de care trebuie să se țină seama: planta - ca orice plantă, de altfel - este sensibilă la umiditate; nu trebuie expusă direct ploii. Nici soarele în exces nu-i face prea bine, astfel că, în cazul caselor din bambus, se recomandă evitarea însoririi prea puternice a structurii (adică aceasta trebuie protejată). Și aici avem o problemă: suprafața tijelor de bambus este foarte netedă și alunecoasă, ceea ce face ca nici un finisaj de acoperire să nu adere pe suprafață. Poate asocierea cu tijele de trestie - mai cunoscute în arhitectura noastră tradițională - ar da o imagine mai apropiată de cea a rogojinilor de bambus. În fond și trestia este un tip de tulpină netedă, goală pe dinăuntru; un fel de bambus local dar cu un domeniu de utilizare infinit mai redus.