
Dincolo de partea romantică a poveștii jgheaburilor și burlanelor, există o realitate dură: din ce le facem, cum asigurăm o bună comportare în timp, mai ales că verile foarte calde și iernile tradițional reci reprezintă factori naturali care determină dilatări și contracții majore ale materialelor. În cazul acestor elemente de construcție, faptul că grosimea este mică reprezintă un factor agravant: se dilată mai ușor și mai mult vara, se comportă mai rău la frig (adică pot deveni casante).
Povestea domnul profesor Stan că, mai pe la începuturile realizării burlanelor din material plastic, copiii se amuzau teribil iarna aruncând cu bulgări tari de zăpadă în burlanele care... făceau ”poc”. Veselie mare pe copii și cheltuieli mari pe... proprietari.
Între timp rețetele s-au schimbat, materialele plastice au o evoluție excepțională (ca de altfel întreaga piață a materialelor de construcții care are o dinamică spectaculoasă) și... nici iernile nu mai sunt (încă) așa cum le-am apucat noi, când eram copii. Vorba lui François Villon « Où sont les neiges d'antan »