Problematica învelitorilor tradiționale nu se învechește - zic eu - niciodată: am repetat zeci de ani același lucru, întâi la seminarii și aplicații practice, apoi la curs și găsesc aceleași aiureli în priectele celor care...au trecut, totuși, examenul la mine (că din partea celor care nu au făcut Finisaje cu mine...nu am ce să aștept).
Am scanat și pus pe site (la secțiunea ”Oameni și lecturi esențiale” https://am-dabija.ro/esential/detalii-tehnice/) detalii ...unele la fel de bătrâne ca mine și ce mi-au auzit urechile (de fapt... ochii, că s-au exprimat în scris :-))): mi s-a reproșat că nu am pus detalii ”moderne”. Surpriza nostină este că, dacă iei alcătuirile și materialele contemporane și le scuturi - metaforic, desigur - până rămâne doar esența, constați că suprapunerea cu detaliile vechi este totală. Și este firesc să fie așa: construim pe pământ unde acționează gravitația, ploaia, zăpada, focul, vântul... vrem-nu vrem întâlnim aceleași detalii, același mod de alcătuire peste tot unde avem aceleași condiții de mediu (de clomă, de materiale). Ce s-a schimbat? A evoluat știința materialelor: am realizat, prin tehnologii performante, alte produse însă ele se montează cam la fel cu cele tradiționale.
Și, până la urmă, e bine să știm ce a fost înainte că altminteri există riscul să descoperim roata hexagonală...
