Alcătuirile de fațade vii se încadrează în categoria largă a fațadelor ventilate
Alcătuirile de fațade vii se încadrează în categoria largă a fațadelor ventilate
Cred, de mulți ani, că modelul pe care e bine să-l urmăm nu este teoria (uneori aridă, rigidă și, în absența validării în viața reală, chiar irelevantă) ci experiența dovedită. Nu mă înțelegeți greșit: nu fac apologia ”școlii vieții” ci a păstrării valorilor și continuării și completării lor.
Inginerii politehniști au o vorbă: dacă funcționează, nu pune mâna. Se aplică și la noi: dacă s-a dovedit corect principiul trebuie să-l dezvoltăm, nu să-l înlocuim cu ceva ”nou”, ”modern”...
Ideea de acoperiș verde / vegetal nu e nouă, dimpotrivă! E milenară! Periodic uităm și periodic ne reamintim și reînvățăm filosofia acestui sistem care, bine gândit, bine făcut și bine întreținut (da, trei condiții esențiale), aduce multiple avantaje la nivelul apartamentelor, clădirii, cartierului și orașului.
Bazele principiului de casă pasivă au fost puse de doi cercetători – un suedez, Bo Adamson de la Universitatea Lund, şi un neamţ, Wolfgang Feist, cercetător la Institut für Wohnen und Umwelt, în mai 1988.
Cercetări comune ale celor doi, finanţate de germani, au cristalizat conceptul şi în septembrie 1996 s-a fondat Passivhaus-Institut în Darmstadt. Restul a devenit istorie. Și un produs complex: casa pasivă.
”Casa solară: ghid practic” este un articol scris în urmă cu aproape 20 de ani și care prezintă câteva posibilități de a asigura consum redus de energie în clădir. Pornind de la analiza sitului și amplasarea pe teren și mergând până la nivelul detaliului - alegerea materialelor și sistemelor care fundamentează realizarea subansamblurilor constructive - articolul punctează câteva din măsurile care fac parte din strategia pasivă de proiectare pentru clădiri cu consum redus de energie convențională.
Continuând seria de articole despre fațadele care generează energie prezentăm în al treilea articol din seria Fațade care generează energie, sisteme de parasolare fotovoltaice. Aceste componente ale anvelopei clădirii combină strategii pasive de proiectare (protecție împotriva însororii excesive) cu strategiile active (echipamente care produc energie folosind radiația solară). Este motivul pentru care am denumit - puțin forțat - parasolarele fotovoltaice ”pârghii pasiv-active”.
Piatră toarsă și fum înghețat. Sigur, sunt metafore, ca să vă fac curioși să citiți articolul. Are aproape 15 ani dar noi tot ”încremeniți în proiect” suntem: polistirenul ne acoperă la propriu (eram gata să scriu ”ne îngroapă” dar aș fi făcut o mare nedreptate unui material foarte bun, pe ”culoarul” lui de ”alergare”). De ce ni s-a luat de polistiren? Foarte simplu, zic eu: pentru că a fost montat și unde trebuie și unde nu trebuie. Și nu e singurul material termoizolant: domeniul termoizolațiilor contemporane, se desfășoară de la produse din vată bazaltică - piatră toarsă - până la aerogel - fum înghețat. Pe undeva, pe-acolo este și polistirenul.
Fațadele care generează energie sunt sisteme contemporane de producere a energiei prin elementele de anvelopă ale clădirilor. Panourile fotovoltaice integrate în clădiri (building integrated photovoltaics, abreviate ca BIPV) au fost dezvoltate de decenii și astăzi au ajuns să fie integrate în fațade ca elemente verticale de pereți cortină sau fațade ventilate dar și ca sisteme de umbrire - parasolare - sau de învelitoare (ca solzi sau membrane hidroizolante). În ultimii ani fațade care generează energie au devenit dacă nu banale, sisteme comune în arhitectura mondială.
Fațadele care generează energie încep să fie relativ des întâlnite astăzi, la aproape douăzeci de ani de când am scris prima oară despre ele. În urmă cu câțiva ani - mai precis prin 2005 - vorbeam despre panourile fotovoltaice și utilizarea lor în clădiri. Astăzi deja putem vorbi despre sisteme solare integrate în clădiri ca […]
Lumea materialelor de construcții e plină de materiale noi, ”inteligente” și suntem (cred) încă la început. Am putea defini materialele inteligente ca materiale cu răspuns dinamic la agenții de mediu exteriori lor. De fapt e impropriu spus ”materiale”. Acestea reprezintă baza de la care se pleacă: lemn, argilă, metal, nisip, piatră. De aici încolo, prin […]
