Categorie: Finsaje

Spuneam, cu mulți ani în urmă - vreo 20 dacă mă gândesc bine - unor studenți că, într-un spațiu configurat greșit (da, se întâmplă), mai poți să ”dregi busuiocul” cu plante și cu lumini. Ulterior am descoperit că și cu... tavanul! Un tavan care reflectă lumina poate da impresia de spațiu mai înalt. Luminat din spate poate crea iluzia luminii naturale. Până la urmă, lumea materialelor de finisaje este imensă și destinată realizării unei ambianțe plăcute chiar dacă spațiul construit nu arată în realitate ca în randările... uneori trucate. Și ar mai fi ceva: finisajele ne ajută să mascăm elemente de construcție pe care nu vrem să le vedem.

Cum stau tavanele suspendate? Cum să stea?! Suspendate! Eeeee... și de aici începe discuția! Dispozitivele de suspendare și reglaj sunt gândite astfel încât să țină cont de greutatea și dimensiunile plăcilor de tavan. Altminteri... vă amintesc de placa de sticlă a tavanului care s-a desprins și a lovit un student (v-am spus povestea în preambulul unui alt articol despre tavane).

Cum spuneam în articolul ”Tavane suspendate și tavane false”, deși există o încăpățânare (demnă de o cauză mai bună) de a numi tavanele suspendate tavane false, ele sunt teribil de reale. Și, mai mult decât atât, să vă ferească Dumnezeu să cadă un tavan (sau un element de tavan) peste dumneavoastră: veți verifica, pe propria piele, cât de dureros de real este. Nu mi s-a întâmplat mie ci unui student de-al meu; a ajuns la spital, la neurologie... a tras ceva!

Să vă povestesc: vara trecută (în 2024) a avut loc pe strada mea (și prin împrejurimi) o acțiune hei-rupistică de înlocuire a trotuarelor din asfalt cu tortuare din dale de beton. Hai să zicem că ideea în sine nu e foarte rea, dat fiind că asfaltul era cam vai de mama lui. Problema de fond este cu ce înlocuiești? Și... cum execuți lucrarea!

Tavan sau plafon? Fals sau suspendat? Termenul tehnic dedicat care definește subansamblul constructiv nestructural care limitează la partea superioară spațiul interior al unei încăperi este tavanul. Nu plafonul deoarece acest substantiv se poate referi la multe: plafon de nori, plafon salarial, plafon de... competență (de tavan salarial nu am auzit până acum). Și, ducând definiția mai departe, dacă limitează, înseamnă că nu e fals ci real.

Continuând seria de articole despre fațadele care generează energie prezentăm în al treilea articol din seria Fațade care generează energie,  sisteme de parasolare fotovoltaice. Aceste componente ale anvelopei clădirii combină strategii pasive de proiectare (protecție împotriva însororii excesive) cu strategiile active (echipamente care produc energie folosind radiația solară). Este motivul pentru care am denumit - puțin forțat - parasolarele fotovoltaice ”pârghii pasiv-active”.

Fațadele care generează energie sunt sisteme contemporane de producere a energiei prin elementele de anvelopă ale clădirilor. Panourile fotovoltaice integrate în clădiri (building integrated photovoltaics, abreviate ca BIPV) au fost dezvoltate de decenii și astăzi au ajuns să fie integrate în fațade ca elemente verticale de pereți cortină sau fațade ventilate dar și ca sisteme de umbrire - parasolare - sau de învelitoare (ca solzi sau membrane hidroizolante). În ultimii ani fațade care generează energie au devenit dacă nu banale, sisteme comune în arhitectura mondială.

Conform dexonline, ”BÁMBUS (< germ.) s. m. Specii de plante exotice arborescente din genul Bambusa, familia gramineeelor, cu tulpini drepte, cilindrice, înalte pînă la 25 m, foarte rezistente, folosite ca material de construcție.” Cu alte cuvinte, e un fel de iarbă înaltă. Atât de înaltă că ajunge, după unii autori, și la 40m înălțime! Bambusul este un material de construcție exotic. Poate fi considerat ecologic doar în mediul lui natural, unde costul de transport e minim.

Pluta este un material uimitor pentru finisaje. Ca și în cazul pardoselilor, placajele interioare din plută reprezintă finisaje scumpe, având în vedere că sunt realizate din materiale naturale și nu produse de sinteză.
Fiind aplicate pe pereți, nu se pune accent pe rezistența lor mecanică (nu urcă nimeni în mod normal cu picioarele pe pereți - cu excepția, evident, a unor furnici, țânțari sau a cine știe căror alte insecte…).

Fațadele care generează energie încep să fie relativ des întâlnite astăzi, la aproape douăzeci de ani de când am scris prima oară despre ele. În urmă cu câțiva ani - mai precis prin 2005 - vorbeam despre panourile fotovoltaice și utilizarea lor în clădiri. Astăzi deja putem vorbi despre sisteme solare integrate în clădiri ca […]