Continuând seria de articole despre fațadele care generează energie prezentăm în al treilea articol din seria Fațade care generează energie, sisteme de parasolare fotovoltaice. Aceste componente ale anvelopei clădirii combină strategii pasive de proiectare (protecție împotriva însororii excesive) cu strategiile active (echipamente care produc energie folosind radiația solară). Este motivul pentru care am denumit - puțin forțat - parasolarele fotovoltaice ”pârghii pasiv-active”.
Piatră toarsă și fum înghețat. Sigur, sunt metafore, ca să vă fac curioși să citiți articolul. Are aproape 15 ani dar noi tot ”încremeniți în proiect” suntem: polistirenul ne acoperă la propriu (eram gata să scriu ”ne îngroapă” dar aș fi făcut o mare nedreptate unui material foarte bun, pe ”culoarul” lui de ”alergare”). De ce ni s-a luat de polistiren? Foarte simplu, zic eu: pentru că a fost montat și unde trebuie și unde nu trebuie. Și nu e singurul material termoizolant: domeniul termoizolațiilor contemporane, se desfășoară de la produse din vată bazaltică - piatră toarsă - până la aerogel - fum înghețat. Pe undeva, pe-acolo este și polistirenul.
Scările suspendate sunt sisteme elegante de scări, aproape transparente prin delicatețea detaliului. Fiind elemente sculpturale - nu doar căi de evacuare în caz de pericol - grația este asigurată prin material și finețea detaliului. Scările suspendate sunt dovezi ale colaborării arhitectului cu inginerul de specialitate (structuri / metal).
Coșul de fum este locul pe unde vine Moș Crăciun dar și pe unde iese tot ce înseamnă aer poluat din încăperi: iarna prin coșul de fum se elimină gazele de ardere, fierbinți iar vara aerul cald, încărcat cu agenți poluanți.
”Lumina din piatră” tratează problematica placajelor subțiri din piatră naturală care pot căpăta valențe noi în expresia arhitecturală și face o prezentare a tipurilor de piatră utilizate ca placaje translucide. ”Lumina din piatră” conferă spectaculozitate spațiului prin folosirea abilă a ceea ce are mai aparte piatra: culoare, textură, venatură, puse în evidență prin lumină.
Fațadele care generează energie sunt sisteme contemporane de producere a energiei prin elementele de anvelopă ale clădirilor. Panourile fotovoltaice integrate în clădiri (building integrated photovoltaics, abreviate ca BIPV) au fost dezvoltate de decenii și astăzi au ajuns să fie integrate în fațade ca elemente verticale de pereți cortină sau fațade ventilate dar și ca sisteme de umbrire - parasolare - sau de învelitoare (ca solzi sau membrane hidroizolante). În ultimii ani fațade care generează energie au devenit dacă nu banale, sisteme comune în arhitectura mondială.
Apa de pe casă poate fi evacuată prin casă, printr-un sistem de dispozitive de preluare la nivelul terasei, de transport (preferabil) pe verticală prin clădire și de evacuare la canalizarea localității.
Conform dexonline, ”BÁMBUS (< germ.) s. m. Specii de plante exotice arborescente din genul Bambusa, familia gramineeelor, cu tulpini drepte, cilindrice, înalte pînă la 25 m, foarte rezistente, folosite ca material de construcție.” Cu alte cuvinte, e un fel de iarbă înaltă. Atât de înaltă că ajunge, după unii autori, și la 40m înălțime! Bambusul este un material de construcție exotic. Poate fi considerat ecologic doar în mediul lui natural, unde costul de transport e minim.
Filtrarea și multiplicarea luminii reprezintă una din modalitățile de asigurare a calității spațiului interior. Nu doar oglinzile ci și tunelurile solare, deseori prevăzute și cu heliostate, aduc lumina în spațiile interioare, întunecoase. Sistemele nu sunt noi: se pare că se utilizau și în Egiptul antic, pentru a lumina anumite încăperi tainice din piramide.
Posibilitățile de expresie ale betonului sunt foarte variate, permițând atât exprimarea materialului de construcție cât și mascarea acestuia în spatele unui alt material de finisaj. A fost posibilă astfel realizarea de scări cu costuri incomparabil mai mici decât dacă s-ar fi utilizat, să zicem, blocuri masive de piatră, dar cu aspect asemănător.
